Vorbeam cu mama acum 2 zile.
Ii povesteam ca ma simt trapped cumva si ca am nevoie sa ies de aici. Si atunci a inceput sa-mi povesteasca o chestie pe care nici macar nu o mai stiam...probabil pentru ca eram prea mica pe atunci, desi 'Legenda radunicii' am stiut-o parca dintotdeauna fara sa fi stiut de unde anume.
Eram mica. In primele clase. Am venit acasa plangand. Se pare ca ma certasem cu o colega/prietena (whatever). Imi povestea mama ca tremuram si suspinam si nici nu vroiam sa imi sterg nasul (asta m-a facut sa rad). Atunci m-a intrebat daca stiu legenda randunicii. Evident ca nu o stiam, asa ca a inceput sa mi-o spuna. (o gasiti aici). Evident ca povestea s-a lasat cu idei pe care trebuia sa le inteleg eu de acolo si sa ma convinga sa ma linistesc.
De data asta a schimbat putin traiectoria: de fiecare data cand te simti trapped fugi cat poti de mult ca sa iesi din mediu, sa descoperi ce este in afara barierelor care te ingradesc. Insa, intotdeauna intoarce-te acolo si compara varianta noua cu cea veche. Vezi ce anume te-a schimbat si intelege de ce aveai nevoie de asta. Da-le sansa celor de care ai fugit sa iti inteleaga lipsa si sa iti valorifice prezenta. Doar o data!
Daca dupa ce ai facut asta inca te simti trapped, rupe-te de toti cei care te-au prins in mainile lor, chiar daca asta inseamna sa lasi acolo parti din tine. Te va durea, dar durerea este intotdeauna temporara. Ei vor avea doar o parte din ce ai fost! Insa tu vei fii libera. I-ati zborul si nu te uita niciodata inapoi! Nu regreta! Nu te intoarce! Nu te gandi! Uita-te in 'noul' tau jur si opereaza cu ce ai. Lumea va fi mult mai frumoasa. Eu ma gasesc aici, la stage two si stiu doar un singurul lucru: gustul amar este temporar :)
Never be afraid to stand up for yourself. It's ok to leave if you feel it's your time to leave :)
stii ce fac acum? in timp ce citesc blogul tau...mananc paste, asta ma face sa simt ca si cum tu ai fi aici de fata si mi'ai povesti aceasta postare. :) I miss my precious friend
RăspundețiȘtergere