16 sept. 2011

Interviul Ionescian sau teatrul absurdului în recrutare

În timp ce îngrăşam porcul astăzi de dimineaţă cu ceva cost behaviour şi profit planning pentru examenul pe care îl aveam într-o oră, am văzut luminiţa de la capătul tunelului. Pentru că, fie vorba între noi, atunci când vorbim despre accounting, credeţi-mă că totul se măsoară în tunele întunecoase, lungi şi doar în cazurile prea fericite şi puţin probabile putem spera la ceva ieşiri, eventual de urgenţă.
Şi în timpul ăsta, mi-a venit mie o idee trăznet şi anume să aplic pentru un summer internship la propriul blog. Şi m-am trecut de faza CV-ului şi a scrisorii de recomandare şi am ajuns la interviu. Acolo am început să mă întreb de ce m-aş alege eu pe mine...