A Den moment: White flag time

14.01.2012

White flag time

There will be so many guys out there that will act with the first impulse, that will do what they feel towards you because they know that when it comes down to it, you'll do the same thing. Because it's what you sincerely feel that makes things grow...and grow...and happen! And all these guys are where I left them: in the friendzone just because I always wanted something challenging and not easy to get. But there's a point when you just get tired and sick of doing this...which is human, but not ongoing. It operates on levels exactly like Maslow once explained. When you have enough, go upper and upper to find the balance which he says you'll never find because we, damn humans, always want something more complex and answerless.

So, why bothering about the ones who use you as a practical application of those seduction techniques that they read over and over again? If you want me to give you the best seduction lesson, that is to do what you feel as if you knew you could not fail. And you won't!

Why shall I let myself trapped in a world where I need to play the game of some misunderstood feeling connections, where I need to overthink situations and go into some tiresome 'what if ' analysis...when in the end everything is just about loosing or winning?

You know, I don't like to gamble with my feelings and I'll never understand why one should do it. It's like betraying yourself while having the false impression of growing stronger. It's such a bullshit! A bullshit that I reckon only strong people are brave enough to go away from because knowing what it's worth doing and what not is part of the life's philosophy which I assume not everyone gets.

And this is what I'm doing right now. I'm going away from something I enjoyed a long while with the inner feeling that things would get better and I'd sort myself out somehow...EVEN I've always been flooded by its counter feeling of not happening so.

I surrender, so you can rejoice in the name of the game you've just won. I need to go out of this beautiful mess because I'm tired.

Everything summed up should bring you here: the only thing standing in between you and me is reality. And you know this, don't you?

1 comentarii:

miss OFeb 1, 2012 10:42 AM
Doamneee! ce engleza ai femeie!! I am so jealous on you. :)) love xx
RăspundeţiŞtergere

Adăugaţi un comentariu

Încărcaţi mai multe...

Den şi povestea ei

Den a alergat prin ploaie, a fost pitzi şi şi-a făcut poze în baie, a copiat, şi-a încercat norocul la lotto (păcat că era Ghervasuc pe-atunci şi n-a mers), a fugit de-acasă la vârsta dubioasă de 16 ani, a fumat, s-a îmbătat, a luat 3 în teză la franceză şi şi-a dovedit că poate 10 la următoarea, a susţinut România la Bruxelles, şi-a împlinit visul de a sta o lună în Anglia, crede că Dumnezeu este pură energie, are un mentor genial, caută interiorul în fiecare 'sine' , descompune orice, a făcut jurnalism local, de voluntariat nu mai spune, a premiat-o Băsescu (asta nu înseamnă că-i e drag), are cel puţin un milion de vise de la viaţa ei (şi ea se încurcă în ele), nu prea se uită la deseene animate, citeşte orice (cu mici excepţii, fireşte), crede în puterea filosofiei, creşte sufletul în ea când îl citeşte pe Ciutacu, este educator/învăţător pentru că a studiat la liceu pedagogic, adoră Marocul, s-a plimbat cu bacul pe Bosfor, nu are părinţi bazaţi, urăşte comoditatea tocmai pentru că e cea mai comodă fiinţă din câte există.

Den şi-ar fi dorit să scuipe din Turnul Eiffel, să fie invitată la nunta regală, să vorbească fluent păsărească, să ştie dansul ploii, să aiba părul mai lung.

Den adesea se întreabă ce este de fapt viaţa, cum se defineşte frumuseţea, dacă se poate atinge fericirea, care este limita dintre vise şi utopii.

Den niciodata nu a consumat etnobotanice, nu a renunţat la vise, nu s-a răzbunat suficient (zice ea), nu a citit Sandra Brown (că e bleah), nu a ascultat pe la uşi (firar), nu şi-a făcut toate unghiile galbene (doar inelarul, o data).

Cam asta e Den!