A Den moment: Remember why you're at university

26.05.2011

Remember why you're at university

Mai jos veți citi un mesaj trimis de unul dintre profesorii pe care îi admir foarte mult. Cursurile lui sunt o adevărată plăcere, iar întotdeauna gradul de prezență este copleșitor...

Mai jos este și un filmuleț în care prezintă modalitățile de suport pe care le oferă în cadrul modului său. Probabil conținutul în sine nu este foarte relevant pentru un outsider, dar vroiam doar să mă asigur că aveți și reprezentarea lui fizică :)

Revenind la mesajul de mai jos, care probabil a apărut ca rezultat al multor e-mailuri pe care studenții i le-au trimis, crticând dificultatea assignment-urilor modului (Organisational behaviour).

Cred că este o sursă bună de inspirație. A avut un efect drăguț asupra mea...

Sper să se întâmple la fel și cu voi.

"Degrees aren't easy - otherwise everyone would have one. You can't expect to go through a degree course without experiencing any difficulties and difficulties open the door for discouragement and demotivation. When you are going through this type of phase, remember that it's just that - a phase! There will be ups and downs but in the end you'll pull through and be stronger for it. It's a journey, the overall learning experience - emotionally and intellectually - that really matters. And, of course, it helps to call to mind why you're writing the essay in the first place. Where does it fit into the overall picture? Well, it's part of your module requirement, course requirement and degree requirement. At the end, when you've written your essays successfully, you will stand there on the final day of your three or four years degree course - surrounded by friends and family - and can be really proud of yourself and your achievements. And what did it start with? One terribly frustrating essay that, in the end, you managed to pull off because you knew how important it was. Also remember that the degree is only part of your journey. Think about the contributions you will make in your careers, when you're a CEO, foreign exchange dealer or a HR director, a consultant or a lecturer (or even organic farmer, tepee seller or flowers arranger). In the end we think you'll agree that the journey was well worth it"

Patrick Tissington

1 comentarii:

RoxandreiAug 24, 2011 11:55 AM
Ai un profesor foarte bun. Totusi as prefera ca educatie sa nu fie facute in masa. Adica daca tot platesti o suma destul de mare ar trebui sa ai parte si de niste lectii interactive.
RăspundeţiŞtergere

Adăugaţi un comentariu

Încărcaţi mai multe...

Den şi povestea ei

Den a alergat prin ploaie, a fost pitzi şi şi-a făcut poze în baie, a copiat, şi-a încercat norocul la lotto (păcat că era Ghervasuc pe-atunci şi n-a mers), a fugit de-acasă la vârsta dubioasă de 16 ani, a fumat, s-a îmbătat, a luat 3 în teză la franceză şi şi-a dovedit că poate 10 la următoarea, a susţinut România la Bruxelles, şi-a împlinit visul de a sta o lună în Anglia, crede că Dumnezeu este pură energie, are un mentor genial, caută interiorul în fiecare 'sine' , descompune orice, a făcut jurnalism local, de voluntariat nu mai spune, a premiat-o Băsescu (asta nu înseamnă că-i e drag), are cel puţin un milion de vise de la viaţa ei (şi ea se încurcă în ele), nu prea se uită la deseene animate, citeşte orice (cu mici excepţii, fireşte), crede în puterea filosofiei, creşte sufletul în ea când îl citeşte pe Ciutacu, este educator/învăţător pentru că a studiat la liceu pedagogic, adoră Marocul, s-a plimbat cu bacul pe Bosfor, nu are părinţi bazaţi, urăşte comoditatea tocmai pentru că e cea mai comodă fiinţă din câte există.

Den şi-ar fi dorit să scuipe din Turnul Eiffel, să fie invitată la nunta regală, să vorbească fluent păsărească, să ştie dansul ploii, să aiba părul mai lung.

Den adesea se întreabă ce este de fapt viaţa, cum se defineşte frumuseţea, dacă se poate atinge fericirea, care este limita dintre vise şi utopii.

Den niciodata nu a consumat etnobotanice, nu a renunţat la vise, nu s-a răzbunat suficient (zice ea), nu a citit Sandra Brown (că e bleah), nu a ascultat pe la uşi (firar), nu şi-a făcut toate unghiile galbene (doar inelarul, o data).

Cam asta e Den!